Din multitudinea de nișe pe care le-aș fi putut alege ca și coach profesionist certificat de International Coaching Federation (suntem doar aprox. 400 în România), îți mărturisesc că “nișa” m-a ales pe mine. Da, am o experință în comunicare și relații publice de peste 17 ani, însă “experiența” cu mentalitatea este mult mai timpurie și a contribuit mult mai mult la CINE sunt azi. Aș putea vorbi despre ambele (până la nivel științific) încontinuu. “De ce coaching?” și cum cum mă ajută ambele experiențe să fiu coach-ul potrivit pentru a-i susține pe oameni să dea glas vocii interioare, voi scrie într-un viitor articol.
Astăzi, aleg să îți povestesc despre cum mi-am pus la treabă mintea și cum am devenit din ce în ce mai curioasă despre ea.
Pentru că posibilitățile materiale ale părinților erau foarte reduse, iar jucării n-am prea avut, am apelat la ce aveam la îndemână și era gratis: MINTEA. O foloseam pentru a inventa tot felul de jocuri și piese de teatru. Aveam în scenă și 3 surori, așa că ne-a fost ușor să jucăm invențiile. Mi-amintesc că scriam replicile din piese și făceam și probe înainte de a le pune în scenă în “dormitorul mare”.
Într-o casă cu multe lipsuri, sufletul meu tânjea după “frumos”. Așa am ajuns să creez cu mintea frumosul, chiar și acolo unde era contrariul. Îmi amintesc câte mâncăruri inventam atunci. Îmi puneam mintea la treabă să creez cu aceleași ingrediente alte feluri de mâncare, mai delicioase….mai arătoase.
Mi-am dat seama că mintea mea este interesantă. Nu am pus presiune pe mine să învăț, ci am fost curioasă cât poate mintea mea să învețe, să creeze (poezii, proză), să acumuleze informații. Îi dădeam tot felul de provocări. Spre exemplu, în multe seri, obișnuiam să iau 1 pagină dintr-o carte și să văd dacă o pot reține aproape cuvânt cu cuvânt. Alteori, îmi imaginam ceea ce citeam. Închideam ochii după fiecare frază și cream cu ochii minții în detaliu imaginea descrisă.
Mai târziu, pentru că am văzut că mintea mea poate multe și pentru că mi-am dat seama că este cel mai prețios “lucru” pe care îl am, am fost curioasă să aflu informații despre ea și cum mă poate ajuta să ajung cine visam să devin. Așa că, atunci când vârsta mi-a permis, am început să caut cărți la bibliotecă despre psihologie, minte și creier. Citeam și puneam la probă ce îmi stârnea curiozitatea. Cred că eram în clasa a X-a când am găsit la Biblioteca I.N. Roman din Medgidia o carte cu multe teste: “Performanțe Intelectuale – Vitalie Teodoru” (cred că mi-a luat 1 oră să găsesc acum pe google exact numele cărții). “M-am jucat” mult cu acea carte, îi testam pe toți 🙂
De pe la 17 ani, când datorită dansului popular reușeam să am propriul venit, mergeam în librării și îmi cumpăram cărțile pe care le găseam atunci. După vârsta de 20 de ani, am început să citesc despre neuroplasticitatea creierului și înțelegeam la un alt nivel informațiile. Pe scurt, aceasta este povestea DE CE-ului meu ca mindset coach. S-au adunat cel puțin 22 de ani de citit despre MINTE și CREIER și tot sunt curioasă să le descopăr și mai mult. Și cum în coaching “lucrăm” cu tiparele de gândire, ca să îmi găsesc nișa, nici n-am căutat 🙂
Acum, spre exemplu citesc “Creierul de Homo Sapiens” (Dragoș Cîrneci). M-a cucerit din primele pagini și mi-a adus și un zâmbet larg pe față cercetările au arătat că băieții moștenesc inteligența mamei 🙂, iar fetele au șanse egale să o moștenească de la mamă sau de la tată.
Dacă vrei să afli care sunt cărțile care m-au ajutat în toți acești ani, cu drag fac o listă cu cele pe care mi le amintesc. Scrie-mi te rog un mesaj aici Contact cu textul listă cărți și îți voi trimite e-mail.
De asemenea, dacă ești interesat, te pot însoți în drumul către TINE, cel important și valoros. Programează o primă sesiune coaching gratuită aici, Ești hotârât să dai glas vocii interioare? Încă mai ai timp să te înscrii la Programul pe care îl organizez în iunie. Găsești detalii aici
