Este atât de ușor să dăm vina pe alții pentru ceea ce simțim noi. La fel de ușor este să găsim vinovații pentru “problemele” noastre.
Însă, adevarata “problemă” este că noi nu putem schimba exteriorul, oamenii.
Adesea în sesiunile de coaching, aud situații de genul: x mi-a făcut asta și ce nasol mă simt. Y se comportă foarte urât cu mine și nu mai pot de frustrare.
Mulți sunt atât de supărați, încât se descarcă și le pun tot felul de etichete celor cu care se află în conflict.
Este necesar să înțelegem că putem avea control doar asupra noastră. Si ar trebui să îl folosim, că altfel cedăm altora puterea noastră.
Pe ceilalți nu îi putem schimba. Este o certitudine și un fapt dovedit.
Ce poți să faci tu diferit în conflictul cu persoana x sau y? Și de la întrebarea aceasta începe “munca”. Nu e confortabil și nici ușor să începi să vezi altfel situația. Altfel, la modul tău de reacție. Altfel, raportat la modul tău de gândire. Un mod de gândire dăunător, dar mascat în pozitiv este acela: este etic și corect ca persoana x să respecte regula. Așa și? De câte ori nu întâlnești oameni care nu respectă nicio regulă. Modul tău de gândire devine dănător pentru tine, chiar dacă este în esență pozitiv, pentru că te aștepți ca ceilalți să gândească așa cum gândești tu, și în aliniament cu dezideratele sociale. Însă, realitatea arată că nu se întâmplă asta.
Și acum revin la întrebarea deranjantă, dar la care ar trebui să-ți răspunzi: Ce poți să faci tu diferit în conflictul cu persoana x sau y? Este eliberator când îți găsești resursele necesare să faci tu lucruile diferit. Îți iei practic puterea înapoi. Atât timp cât reacția ta depinde de acțiunea celuilalt, puterea ta e la acea persoană.
Imaginează-ți că ești ca o păpușă care deschide gura, ridică mâna, dă din picior după cum acționează cel care o mânuiește. Exact așa ești când spui că reacția ta este îndreptățită la acțiunea dezagreabilă a celuilalt. Dacă l-ai lăsa pe cel din fața ta să acționeze după cum este el, dar tu, să reacționezi după cum vrei tu să fii, ieși din rolul de marionetă. Și nu, asta nu înseamnă că accepți genul acela de acțiuni, ci că tu vei ști cum să nu mai fi tras în mijlocul unor astfel de acțiuni. Dacă nu există marionetă, nu există nici păpușar.
